Câteva întrebări auto- adresate
Întrebare- întrebătoare: de ce există magazine care vând DOAR suplimente alimentare pentru slăbănogii care visează să arate ca Arnold? Păi dacă vrei să ai muşchi, nu e normal să vinzi aparate de gimnastică şi ghiduri de alimentaţie? Că eu când am văzut magazinul cu pricina, cu rafturi pline până în tavan de suplimente alimentare, mi-am zis: aici e de mine, iau câteva cutii şi mă duc direct pe podium la Miss Culturista. M-am apropiat tiptil dar am şters-o de lângă magazin când vânzătorul s-a uitat la mine cam dubios.
Deci prima întrebare, adresată celui care mă citeşte, este: de ce s-a uitat vânzătorul dubios la mine, în loc să-mi arunce acea privire îmbietoare care mi-ar fi uşurat buzunarele de orice stress?
Dar să ieşim din magazin…Trecând cu amărăciune peste ideea că nici cariera de culturistă nu e de mine, căci dacă suplimente alimentare nu sunt, nici muşchi nu sunt, am plecat resemnată spre casă. Pe drum, doi lucrători de la o firmă privată de dezinsecţie aşteptau vremuri mai bune în faţa unui utilaj lung cu care ucid sugătorii de sânge uman din scările de bloc. M-am uitat curioasă la utilajul lor şi am trecut mai departe, remarcând în acelaşi timp că unul dintre ei se uita fix la mine şi îmi spunea ceva. Nu am auzit nimic.
A doua întrebare pentru cititor este: ce dorea să-mi spună ucigaşul de ţânţari?
Aştept cu maxim interes…