Şoferilor li s-a urât cu viaţa?

Sunt convinsă că unor şoferi li s-a urât cu viaţa. Săracii de ei, au atâtea griji şi probleme încât ceilalţi participanţi la trafic sunt asemenea muştelor care se izbesc de parbriz, lăsând în urmă o dâră de…ce vreţi voi…

De 1 Mai ne deplasam spre pădure, căreia cu ocazia asta i-am produs o minunăţie de efect de seră (după ce s-au stins toate grătarele, temperatura din pădure a scăzut vizibil!). Ne deplasam corect pe sensul de mers, cu o viteză mai mult decât adecvată, când din sens opus a venit un minivan roşu care a trecut pe lângă noi cu 100 km la oră şi la 10 cm distanţă. Bun aşa!

Azi traversam cu mititica pe tricicletă o trecere de pietoni îngustă ca naiba, şi accentuez eram deja pe trecere, când a trecut cu viteză un şofer care privea fix înainte, fără să schiţeze niciun gest că ar fi intenţionat să oprească.

No, asta e, eu înţeleg că unora li s-a urât cu viaţa, dar mie nu!

Lasă un răspuns