Prost să fii, că escrocii sunt grămadă!
Intru azi la Flanco şi văd un laptop cu o configuraţie apetisantă. Îl arăt lucrătorului comercial şi, cu un rânjet tâmp pe mutră, mă scotocesc de bani. Băiatul îmi spune însă că trebuie să verifice preţul exact al produsului, şi… surpriză! Chiar dacă pe eticheta laptopului scria mare de tot că preţul de azi este 1500 lei, fiind vorba de o promoţie, preţul real este de fapt…1700 lei. Ştiţi, nu am apucat să actualizăm preţurile de la raft…Era deja ora 11:00, dar bănuiesc că la Flanco lumea se trezeşte târziu.
Am spus că este urât ce fac ei şi am plecat la alt magazin. Adică la magazinul Technomarket.
Am ales un laptop cu viteza procesorului de 1,6 Ghz şi l-am achitat. Ştiţi, pe bon scrie că aveţi dreptul la un stick de 4 Gb, dar nu-l avem pe stoc şi o să vă rugăm să reveniţi peste câteva zile. Ok, asta e, zic eu. Ajung acasă şi la un search pe Google aflu că viteza procesorului la acest model de laptop este de doar…1 Ghz. Pot eu să demonstrez că am citit scris mare cât China că viteza procesorului este de 1.6 Ghz? Pot sau de fapt nu pot pentru că nu am nicio dovadă?
Deci mi-e greaţă de magazinele reale. Produsul este acolo, te tentează, nu mai eşti atent la detalii de mare importanţă.
Dar mă jur pe onoarea mea de fraieră că mă voi duce la Technomarket, voi solicita stick-ul USB care este scris pe bonul meu fiscal şi pe care nu l-am primit. Şi în plus voi cere eticheta aia şemecheră unde 1.0 este acelaşi lucru cu 1.6 Ghz. Şi dacă vânzătoarele vor fi îndeajuns de amabile şi deschise încât să-mi arate mie eticheta aia, şi dacă m-am înşelat şi acolo era scris mare 1.0 Ghz, tot nu o să-mi cer scuze faţă de nimeni.
Ştii de ce? Pentru că acelaşi model de laptop costă 1300 lei în magazinele virtuale. D-aia. Prost să fii, că găseşti escroci grămadă.