Să ne ucidem copiii, dar cu folos!
Cred sincer că marea majoritate a oamenilor nu şi-ar ucide copiii nici dacă i-ai arde pe rug. Că oamenii îşi iubesc copiii mai mult decât orice pe lume şi că acest lucru este bun, în afara acelor părinţi care îşi susţin copiii chiar dacă aceştia fac rău celorlalţi.
Să luăm cazul unei femei frumoase, educate, care atrăgea atenţia oriunde se ducea, o doamnă a politicii germane pe nume Magda Goebbels. Magda a hotărât că cei şase copilaşi ai ei nu meritau să trăiască decât în regimul naţional- socialist condus de Hitler, aşa că momentul în care ruşii pun stâpânire pe Berlin coincide fatal cu momentul uciderii propriilor copii.
Am aflat acest mic şi neştiut adevăr istoric urmărind filmul Der Untergang, film artistic cu caracter documentar despre ultimele zile ale lui Hitler în buncărul unde Fuhrerul se va sinucide alături de soţia sa Eva Braun. În învălmăşeala acţiunilor cu iz de nebunie a acelor ultime zile ale hitlerismului, m-a izbit fapta acestei doamne frumoase care şi-a ucis cu sânge rece copiii. Am crezut iniţial că este vorba de imaginaţia bolnavă a regizorului, însă Wikipedia spune că filmul are dreptate. Că viaţa bate filmul.
Nu am cuvinte să povestesc ce am presimţit când Magda şi-a adormit copiii dându-le să bea un somnifer. Nici să explic ce am sperat când unul dintre copii a respirat mai puternic în momentul în care mama lui i-a strecurat, printre buzele de copil adormit, otrava ucigătoare. Sincer, în momentul acela mi s-a tăiat filmul. Am uitat de război, am uitat de Hitler, de mâna lui tremurândă de om bolnav, de cuplurile care s-au ucis reciproc în numele unui regim politic, am uitat de toţi. Liniştea celor şase copii ucişi de mama lor a justificat întreg măcelul ruşilor.
Bun, şi acum să revenim la oile noastre. Frate, cât de ţăcănit trebuie să fi ca să-ţi ucizi copiii pentru că a căzut un regim politic?! Uneori mă bucur că m-am născut în România, ţara mea mică şi barbară pentru unii, unde autrostrăzi nu vom avea niciodată, unde se mănâncă mult şi prost, se bea mult şi tot prost, dar unde nu s-au născut lideri vegetarieni capabili să ucidă şase copii fără să-i atingă.
Voi ce ziceţi? Avea dreptate Frau Goebbels?