Unde mergem, tati?

tati unde mergem - Unde mergem, tati?

Unde mergem, tati?, îl întreabă pe cunoscutul scriitor francez unul din fii săi, născut cu retard fizic şi mental. Pe parcursul acestei emoţionante cărţi autobiografice a unui tată care creşte nu unul, ci doi băieţi cu handicap, întrebarea Unde mergem tati? devine un refren al unei copilării mutilate de neşansa genetică de a fi anormal. Copiii mei nu vor avea un CV, nu vor avea un card bancar, nu vor studia în şcoli, nu vor avea urmaşi, spune autorul de-a lungul cărţii, într-un mod sincer, înduioşător prin francheţea cu care recunoaşte inclusiv că au existat momente în care şi-a dorit să-şi arunce copiii pe geam, sau că au existat momente în care a făcut glume pe seama handicapului copiilor săi.

Însă dincolo de toate acestea rămâne întrebarea pe care  orice copil, indiferent de gradul său de normalitate, o pune părintelui său: unde mergem, tati?

Eu i-aş fi răspuns că mergem, în final, acolo unde merg toţi oamenii, indiferent de inteligenţă, aspect fizic, grad de invaliditate: Sus, unde este loc pentru toţi oamenii, sus pe aripile unei morişti zâmbitoare, sus, acolo unde problemele oamenilor se văd mici, mici, din ce în ce mai mici…

logo nemira m2 - Unde mergem, tati?

Articol scris pentru SuperBlog 2012. Sponsorul etapei este Editura Nemira.

Lasă un răspuns