Din ciclul: am plecat din ţară, hai să ne „ceva” pe ea!

Oreste a lansat pe pagina de Facebook o provocare:

Sistemul de invatamant din Romania trebuie sa inteleaga un lucru simplu: copiii au acces la internet si televiziune de la varste foarte fragede. Noi gandim si percepm in imagini si sunete. Generatiile denumite de psihologi MTV, proceseaza si prelucreaza informatia ultra rapid. Copiii nostri se pot concentra pe cel putin trei planuri, simultan: calculator-televizor-parinti/scoala/societate. Profesorii, majoritatea pensionabili, fac parte dintr-o generatie denumita ABAC. Este imposibil sa existe comunicare justa intre PATEFON SI I-PAD. In concluzie, nu copiii ar trebui disciplinati ci profesorii up-grdati!

Trecând peste faptul că în text s-au strecurat mici inexactităţi gramaticale sau de exprimare, şi peste părerile cam tranşante vis- a-vis de elevi şi profesori, de parcă toţi profesorii sunt tâmpiţi şi toţi elevii sunt supersonici în gândire (aceeaşi elevi care în paginile de Facebook scriu greşit gramatical şi folosesc în loc de grupul de litere ca, litera k), să citim cu stupoare o părere exprimată faţă de acest text şi faţă de cei care s-au raliat împotriva tehnologiei, din ataşament pentru hârtie şi creion.

ce tampenie…e o discutie care ma face fericita pentru faptul ca nu mai traiesc in Romania. Si o spun cu toata dragostea pentru tara mea, dar ideile cu care veniti unii dintre voi sunt ultra-proto-comuniste…am absolvit o facultate de stat in Romania, si personal consider timpul petrecut acolo un timp pierdut. Teorie stearpa…profesori care nu-si au locul in secolul nostru…imi inchipui ca multe nu s-au schimbat…cu cine? si asistentii tineri de acum 10 ani nu faceau nimic decat sa transmita boala la alta generatie de imbuibati, aia care pricepeau ceva o lasau balta pe parcurs. Traiesc in alta tara, unde copilul meu a crescut inconjurat de tehnologie si o stapaneste la 4 ani jumate mai bine decat multi pseudo-intelectuali care dau din coate in Romania, si vreau sa va spun ca nu este deloc blazat de invatarea literelor, scrisul de mana cu creionul si descifrarea primeor cuvinte…din contra, consider ajutorul Ipad-ului inexorabil. Si vorbesc in cunostinta de cauza, cu experienta in sistemul de invatamant romanesc (cu invatatoare si profesori semi-idioti si imbibati in alcool de multe ori) care-si petreceau majoritatea timpului sorbind cafele ieftine si barfind cu femeia de serviciu, si cu experienta in sistemul strain, care desi nu e perfect, si diferit de la scoala la scoala, macar se straduie, se auto-critica, ia sociologia si sondajele in serios, VEDE ce nu merge bine si se coreceaza, si daca numeresti intr-o scoala buna esti salvat…in scoli aici functioneaza perfect o imbinare perfecta intre hartie si tehnologie, arta scrisa si fantezii pe computer, faza nasoala din toate comentariile astea e ca inca exista in Romania respectul imbecil pentru titlu, servialitatea aia tembela, mi se pare ca lucrurile nu se vor schimba niciodata acolo…prea putine creiere

No, tipa care a scris ma sus are tot respectul meu ca studentă, ştiu că a avut mereu bursă, că a luat şcoala în serios şi din câte cunosc îşi continuă studiile la nivel înalt. Bravo ei. Ups, stai, că aici sunt prea serviabilă, vorba ei. Să o iau de la început, cu mai mult spor.

Acum ceva ani eram profesoară. Unii elevi îmi spuneau că puştanii de bani gata râdeau pe la spate de salariul mic pe care îl luam lunar. Elevii care făceau greşeli gramaticale şi care nu câştigaseră prin muncă niciun ban în toată viaţa lor. Atunci am început să văd profesoratul cu alţi ochi. Nu este atât de simplu să fii la catedră.

În studeţie vorbeam cu femeia de serviciu de la căminul studenţesc. Nu consider asta o ruşine, dar o colegă m-a luat peste picior pentru că mă coboram la acest nivel. Ups, I did it again! Trebuia să fiu mai acidă şi să spun că e vorba chiar de autoarea rândurilor de mai sus.

Şi finally, ce m-a făcut să râd a fost amintirea unei tipe care se îmbăta atât de tare încât trebuia dusă pe braţe cu taxiul înapoi la cămin. Ups! Probabil de la profesorii alcoolizaţi a învăţat acest urât obicei, deşi ar fi fost mai bine pentru ea să bea o cafea ieftină cu femeia de servici.

Băi, de ce simt unii nevoia să denigreze locul de unde au plecat? Şi-a făcut facultatea în ţară, are bazele de aici, a avut o şcoală care i-a permis să plece în afară iar în timpul studenţiei a avut timp să se distreze la maxim. A avut oameni care i-au fost alături în inconştienţele bahice. De ce face asta? În halul acesta suntem de frustraţi? De înguşti la minte? De răzbunători pentru traume reale sau închipuite?

Cât despre Oreste şi părerile lui, sincer nu cred că are dreptate. Profesorii nu sunt imbecili, iar elevii de azi nu sunt toţi supersonici. Numărul celor cu greşeli gramaticale este în continuă creştere. Să fie vorba doar de omisiuni de litere cauzate de tastatură? Nu cred, sincer.

Lasă un răspuns