Cum ajungem în centrul Pământului?
V-ați dorit vreodată să ajungeți în centrul Pământului? Să traversați sutele de mii de kilometrii ale diametrului terestru pentru a vedea cu ochii proprii, nu doar cu ochii minții sau în hărți deja elaborate, ce se află în centrul planetei noastre? V-ați întrebat cum ar fi să descoperiți o lume complet nouă, plină de suprize?
Știți deja că Jules Verne a scris romanul științific de aventuri O călătorie spre centrul Pământului. Romanul ilustrează călătoria unui grup de oameni care, după ce descifrează un mesaj criptat, întreprinde o călătorie către centrul pământului coborând vulcanul stins Sneffels. Romanul lui Jules Verne este un roman de aventuri în principal, însă scriitorul francez reușește să amestece fantezia cu misterul, știința cu aventura, interesul pentru om cu interesul pentru ceea ce se află în jurul acestuia. Pentru o călătorie în centrul Pământului trebuie să ai spirit de aventură, o minte vioaie, curaj dar și cunoștințe de mineralogie, geologie și paleontologie.
Păi de ce trebuie să știm atâtea chestiuni plictisitoare, ați putea întreba. Simplu: pentru că cel care știe puțin, înțelege puțin și greșește mult. La ce folos să te arunci într-o călătorie ca aceasta, dacă nu ști ce să cauți, cum să interpretezi consistența și compoziția chimică a solului sau cum să găsești, adânc îngropate în straturile terestre, urmele animalelor preistorice? Adică să ai, precum spuneam, cunoștințe de geologie, mineralogie și paleontologie?
Deși spiritul aventuros al lui Jules Verne s-a diluat în epoca prosperă a consumerismului, deși misterul cu care știa să învăluie știința pentru a o face dezirabilă și pasionantă a rămas între paginile prăfuite ale dicționarelor, importanța științelor exacte precum cele enumerate s-a consolidat în timp. Chiar dacă populația generală nu mai este astăzi îndemnată către inovație și creativitate ci dimpotrivă, către o atitudine pasivă, specifică societății de consum, știința încă fundamentează orice gest pe care îl facem.
De exemplu vrem să construim o casă pe un teren. Ei bine, pentru a începe construcția ai nevoie de un studio geotehnic. Acesta îți va spune foarte multe despre tipul de teren pe care îți vei amplasa construcția. Nu vrei să investești mii de euro într-o vilă în care te visezi până la sfârșitul vieții doar pentru a descoperi că terenul are infiltrații și alte probleme, iar casa se afundă în fiecare an, nu? Specialiștii în astfel de studii spun că terenul poate varia ca și consistență atât de mult, încât pe o distanță de 100 m pot exista chiar și 3 tipuri diferite de teren, care impun, fiecare, precauții deosebite din partea constructorilor.
Înainte de a-ți cumpăra un teren, spun geologii, investește într-un astfel de studio geotehnic de la www.hidrogeotesting.ro. Chiar dacă terenul pare de bună calitate la suprafață, nu știi niciodată ce surprize ascund adâncurile sale: umpluturi, infiltrații de apă, sol ce necesită condiții special de fundare a unei construcții. Iar dacă un specialist grăbit face un studiu fals cu un teren mult mai slab decât în realitate (pentru a se acoperi în caz de eventuale pagube), tot clientul suferă: va investi, inutil într-o fundație solidă, specifică unui teren de proastă calitate.
Dar să revenim la aventurile noastre. Eu nu m-aș avânta azi într-o călătorie către centrul Pământului pentru că știu că acolo este un miez de magmă fierbinte, neprielnic vieții. Însă câte lucruri interesante am aflat visând la o astfel de călătorie!