Economisesc, economisesc, dar când mă îmbogăţesc?

siguranta financiara Românii pun bani la ciorap de când se ştiu. Azi ciorapul are forma unui lung şir de cifre şi litere şi se numeşte cont bancar. M-am gândit de multe ori cum aş putea să îngraş ciorapul măcar puţin de tot, cu precizarea că nu-mi doresc o creştere rapidă asemenea unui balon de săpun, ci una lentă, organică şi reală.

Dar cum aş putea avea vreodată siguranţă financiară dacă las totul în voia sorţii?

Şi adevărul- adevărat este că dacă aş face, măcar uneori, alegerile potrivite, poate peste 5 ani m-aş putea lăuda cu un cont de economii. Dar pentru asta ar trebui să fac următoarele:

1. să renunţ la fumat. Fumatul este un viciu costisitor. Cam câţi bani vă costă fumatul pe an puteţi afla pe calculatorul pentru fumători.

2. să îmi frânez pasiunea pentru gadgeturi. Chiar îmi trebuie ultimul tip de tabletă? Nu am deja smartphone, laptop, aparat foto digital? Chiar trebuie să plătesc câteva abonamente de internet 3G pentru fiecare gadget, că doar nu o să stau să pândesc wireless-ul gratuit din oraş? Toate aceste invenţii sunt făcute să dea dependenţă, să îţi creeze alte nevoi costisitoare.

3. să renunţ la plata cu cardul, care nu este atât de gratuită şi lipsită de riscuri precum spun reclamele. Cardul este un instrument înşelător, care arată la fel şi plin şi gol. Dacă nu ai o memorie matematică fantastică, e foarte uşor să uiţi câţi bani ai pe card şi să te trezeşti la magazin într-o situaţie jenantă.

4. să cumpăr alimente autohtone, pentru a stimula producţia locală şi pentru a mă feri de bolile specifice altor zone, pentru care corpul meu nu are imunitate nici biologică, nici financiară. Adică aş putea cumpăra mere româneşti cu 3 lei kilogramul decât mere de import cu 7 lei, nu?

5. să mă informez mai mult despre domeniul financiar, chiar dacă o fac din obligaţie, nu din plăcere. Sunt la o vârstă la care unii conduc imperii financiare şi sunt responsabili de soarta a mii de angajaţi. Cu siguranţă nu am inteligenţa şi dedicaţia acestor persoane, dar aş putea să devin măcar mai responsabilă pentru mine însămi. Adică să ştiu ce înseamnă un credit, care sunt costurile lui, ce este DAE, ce înseamnă PFA, care este diferenţa dintre un cont de economii şi un cont curent. Şi acesta este doar începutul auto-educaţiei financiare.

6. să învăţ să gătesc şi să am o grădină, pentru a nu mai cumpăra mâncare gata preparată din comerţ care conţine pe lângă preţul ingredientelor, preţul forţei de muncă necesare producerii hranei respective.

Sunt convinsă că nu mă voi îmbogăţi urmând sfaturile de mai sus. Însă sincer scopul meu nu este contul gras la bancă, ci siguranţa financiară. A mea şi a celor din jur.

sig financiara

 

Lasă un răspuns