Am învățat să zbor cu Wu Xing
Ce să fac eu pe toamna asta gri, friguroasă și umedă? De ieșit afară nu e rost, de stat înăuntru cam greu cu picioarele astea lungi, ca de greiere care toată vara a cântat. Bine că nu sunt decât un amărât de gândac de bucătărie, care cu vicleșug a scăpat până acum de capcanele proprietarilor. Am rămas eu și încă trei prieteni de-ai mei în bucătăria cu aromă de mâncare chinezească. Nu ieșim ziua niciodată, iar noaptea ne hrănim din cutiile cu mâncare aruncate de stăpânii casei, ca să putem supraviețui.
Noi, cei patru gândăcei, eram obișnuiti cu chiriașii dinainte, care ne hrăneau în stil pur românesc, cu fărâmituri de mămăligă sau de plăcintă cu mere. Acum, cu noii chiriași, o familie cu doi copii mici care vorbesc o limbă necunoscută nouă, ne înfruptăm cu preparate exotice de la Wu Xing: furnici în copac cu pui, cartofi cu urechi de lemn, pui Gong-Bao, rață cu bambus, vită Tushin, fructe de mare în sos de stridie, pachețele cu legume, salată chinezească rece, nooddles cu creveți și curry, orez Wu Xing și multe altele.
Ce-mi place mie, gândacului Peng, este cât de bine gătesc chinezii ghimbirul, pe care nu-l prea ador în varianta raw. Nu știu cum amestestecă ei ingredientele, aromele și uleiurile, că gustul este super incinant și 100% comestibil. Noi, cei patru gândaci supraviețuitori de prin bucătăria aceasta, ne gândim deja cum să facem să plecăm în patria mâncărurilor sofisticate, în China.
Vom găsi noi o cale de a ajunge până în China în formulă completă! Gândăcița Feng a ascultat cu atenție ce vorbeau oamenii seara și ne-a spus și nouă: stăpânii au descoperit un joc numit Share and Play, prin care o comandă în grup la Wu Xing îți poate aduce săptămânal vouchere și chiar marele premiu un smartphone Huawey P10 Lite.
Noaptea, când oamenii dormeau, noi, cei patru gândăcei, ne-am apucat de treabă. Prima dată am găsit cutiile goale de mâncare chinezească de la Wu Xing și 4 perechi de bețișoare chinezești. Am citit cu antenele noastre instrucțiunile jocului: trebuia să construim una din cele patru figurine de pe site din cutii goale și bețe. Apoi trebuia să fotografiem construcția și să o încărcăm pe site-ul shareandplay.wuxing.ro.
Sorții decideau cine vor fi câștigătorii săptămânii și tot sorții decideau cine va câștiga telefonul. Puteam participa de patru ori cu câte o construcție diferită, pentru a avea câte o șansă de câștig în fiecare săptămână, până pe 15 decembrie, data finalizării concursului.
Cât despre construcție, avem de ales între: 1 metru (necesare 9 cutii), emoji (necesare 4 cutii sau 5 cutii în funcție de emoji, respectiv 4 perechi de bețe și 2 boabe de piper pentru fiecare emoji), floarea de lotus (necesare 4 cutii și 8 bețe) și dragonul (necesare 12 cutii și 8 bețe).
După ce construiam figurinele din cutii goale de la Wu Xing, trebuia să le fotografiem și să le înscriem pe site-ul jocului. Apoi urma o meditație în grup ca să fim Zen, astfel încât premiul cel mare să ne aleagă pe noi dintre toți participanții. Cu telefonul câștigat, puteam cumpăra online bilete de avion spre China!
Am început să construim dragonul, căci chiriașii noștri sunt mulți și mâncăcioși. Așa că am găsit ușor 12 cutii de mâncare de la Wu Xing. Le-am împins cu trupușoarele noastre, le-am potrivit cu picioarele și le-am fixat bine unele în altele. Am cărat bețișoarele în spate și le-am așezat în loc de picioarele dragonului. Ce ne-am bucurat când am terminat dragonul!
L-am fotografiat cu telefonul fetiței Lien, care dormea liniștită, și am încărcat fotografia pe site. Acum trebuia doar să ne luăm pozițiile de Lotus, ca să intrăm cât mai ușor în starea Zen.
Dar deodată, dragonul nostru făcut din cutii de carton a început să se miște. Noi, cei 4 gândăcei harnici, am fost tare entuziasmați când am văzut că îi creșteau aripi. Dragonul a scuipat un rest de furnică de copac ce-i rămăsese printre dinți. Și-a întors figura fioroasă către noi și ne-a spus:
– Care din voi vine cu mine? Eu mă întorc în China, în patria mea.
– Toți, a strigat gândacul Shen.
– Dar știți că în China unii cred că gândacii de bucătărie sunt o delicatesă, nu-i așa?
– Nu, nu se poate! am spus toți în cor. Atunci nu putem merge în China cu tine.
Dragonul ne-a privit încă odată, cu ochi umezi.
– Dacă vreți să știți, nici eu nu sunt un dragon adevărat. Sunt un dragon făcut din cutii de mîncare. Așa că nici eu nu voi zbura până în China. Urcați-vă pe mine dacă vreți să dăm o raită până sus, în înaltul cerului, acolo de unde orașul se vede ca un pom de Crăciun.
Ne-am urcat tuspatru pe coada dragonului și am zburat. Pentru fiecare dintre noi, acesta era primul zbor.
Articol scris pentru SuperBlog 2017.
Un răspuns la „Am învățat să zbor cu Wu Xing”