Lecția de chimie

Clasa a 7-a A, într-o zi de iarnă leșinată. Copilandri cu sânge plin de vitamine, minerale, oligoelemente și toate cele necesare vieții zburdă prin clasă. Au și uitat că au ora de chimie, căci feromonii lor au început să-și facă deja de cap. Zâmbetul colegei din banca a treia din mijloc dă mai multe palpitații premiantului tocilar decât teza la matematică. Sfârșit de dor, băiatul privește discret, pe sub ochelari, ochii indigo ai colegei, cerceii ei de argint care tremură pe lângă linia delicată a feței și buclele de aur cu șuvițe de aramă.

Tocurile profesoarei de chimie reușesc să atingă câteva perechi de timpane mai sensibile, și jumătate de clasă se așează în bănci. Restul se hârjonesc ca magneții, arătându-și ba partea pozitivă, ba pe cea negativă, atrăgându-se și respingându-se în stil dezordonat, dar plăcut vederii doamnei profesoare.

– Astăzi vom studia câteva metale, dragi elevi. Ia să vedem, cine îmi poate exemplifica cele mai comune metale de pe Pământ?

Năstrușnicii se așează în cele din urmă prin bănci și clipesc năuc la vederea doamnei profesoare de chimie. Câțiva dintre ei își verifică orarul. Trebuia să avem desen, șușotesc câțiva pierduți în spațiu, nefericiți, în timp ce colegii lor mai ambițioși sunt deja cu mâinile întinse prin aer. Unii, roși de competitivitate, rostesc deja răspunsurile, sperând să-și mărească nota la oral răspunzând la întrebările simple de la începutul orei.

– Aurul, argintul, fierul, cuprul, se aude prin clasă, amestecat, clar, cum se nimerește, ca într-o reacție chimică. Uneori ști ce produși rezultă, alteori mai ai și suprize, în funcție de presiunile exterioare.

– Magnetul, spune timid un băietan, stârnind râsetele celorlalți.

– Ce metal atrage un magnet, știți?, întreabă profesoara de chimie, generoasă cu micul alchimist.

– Fierul!, strigă toată clasa în glas, de parcă ar ovaționa un jucător de fotbal.

– Ce metal este responsabil de apariția anemiei?, întreabă profesoara, neîndurătoare.

Pe când buzele copiilor abia se deschid pentru a formula răspunsul, profesoara de chimie a lansat deja următoarea întrebare:

– Și unde se găsește cel mai mult fier?

Chipurile deznădăjduite ale elevilor răspund muțește la întrebare. Băietanul iubitor de magneți profită de confuzia celorlalți și rostește iute:

– Pe fier.online, cu http în față. De acolo a cumpărat tata fier beton bulgăresc. Și bunicul tot de acolo și-a cumpărat sarma și cuie, că a construit căsuță suspendată pentru pisici.

Profesoara își începe lecția de chimie teoretică, în timp ce elevii tastează, cu sunetele pe silențios, adresa magazinului online Fier Online. Mulți dintre ei locuiesc la casă, așa că fierul, oțelul, cuprul fac parte din viața lor cotidiană. Alții au bunici care își tratează cancerul cu izotopul radioactiv al cobaltului, iar fetele sunt mari amatoare de cercei din oțel, un aliaj al fierului. Dar cel mai mult, băieții iubesc fierul, mai ales fierul vechi, pe care îl duc la centrele de colectare din zonă pentru a face rost de bănuți pentru micile lor pasiuni.

– Fierul este parte esențială a vieții contemporane. Fără fier, nu am avea autoturisme, țevi, clanțe, fundații solide pentru case și blocuri, garduri, și nici hemoglobina din sânge nu ne-ar permite să fim atât de vioi în pauzele dintre ore, își încheie profesoara lecția de chimie teoretică, pe care tocilarul și încă vreo doi-trei copii cu minți abstracte au învățat-o deja, urmând să o aprofundeze prin exerciții suplimentare. Restul elevilor sunt mai preocupați de aplicațiile practice ale unuia dintre cele mai importante metale de pe Pământ sau studiază componența medicamentului Tardyferon, pe care l-a recomandat medicul pentru anemia surorii mai mari.

 

4 răspunsuri la „Lecția de chimie”

  1. Poteci de dor

    Ahh, ce de amintiri am cu chimia în 5-8. Când mă gândesc că m-am dus la mărire de medie şi unii au crezut că eu şi alţi 3, câţi eram, suntem corijenţi şi când am zis că avem 9 şi vrem 10…. 😀

Dă-i un răspuns lui monologpeblog Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *