Hoții de timp (guest post)

Hoții de timp sunt acei factori care ne distrag nouă atenția și ne fac sa risipim timpul cu aspecte mai puțin importante și sa lăsăm prioritatile deoparte.
Hoții de timp sunt emailurile de exemplu. De multe ori ne oprim din activitatea curentă ca să citim ultimele mailuri intrate în căsuță. Nu facem decât sa pierdem din vedere sarcina prioritară pentru a introduce creierul într-o nouă activitate. Acest multitasking este dăunător și studiile au demonstrat clar ca nu suntem mai eficienți, din contră, creierului nostru îi trebuie mai mult timp să reia din nou sarcina prioritară.
Hoții de timp sunt și preluarea apelurilor telefonice. Să zicem că faci un raport al productivității personalului și vezi că te suna un coleg. Nu te gândești pe moment că întreruperea activității este ceva dăunător, acționezi din reflex și răspunzi. Colegul te introduce într-un alt subiect, îți aloci atenție și pentru acesta. Când revii la sarcina ta, mai sună și șeful. Normal, e șeful, așa că îi răspunzi și lui. Și când ești în sfârșit decis sa revii la tabelul tău, te contactează pe numărul personal de la bancă pentru prezentarea unei oferte. Hoții de timp acționează puternic, te trezești că ai preluat 3 apeluri, ai pierdut 45 de minute, raportul este incomplet și trebuie sa o iei de la capăt cu calculele.
Hoții de timp sunt și pauzele de cafea sau țigară. Sunt micile tale vicii de care nu poți scăpa și te gândești că o pauză mică de relaxare nu îți strică. De fapt te amăgești singur, căci adunând aceste mici pauze ajungi la aproape o oră pe care o vei recupera după program.
Hoții de timp sunt și activitățile mărunte pe care refuzi sa le delegi. Ești manager și deși ai asistentă, tot tu preiei telefoanele, tot tu sortezi corespondența, tot tu îți faci rezervările. În ritmul acesta ajungi să faci activități fără impact în business și să petreci multe ore peste program, rezolvând ce e cu adevărat important.
Hoții de timp sunt și copiii. N-am zis-o eu, ci am auzit-o la cineva. Se traduce sub forma – vin acasă cu laptopul să lucrez și vine fiul meu să îi explic la matematică o problemă, vine fiica mea cu jucăria să ne jucăm, mai vine și soția să-mi povestească despre nu știu ce întâmplare. Uite asa, nu reușesc sa termin și mă simt acaparat de stres și îmi încep ziua următoare într-o stare neplăcută, irascibilă.
Ei bine, dintre toți hoții de timp, copiii chiar sunt pe nedrept numiți asa. Asta pentru ca menirea lor este să îți bucure sufletul, să te facă să conștientizezi noțiunea de familie, noțiunea de acasă. Vor multă atenție într-adevăr, vor afecțiune și timp de calitate, dar pune-te în locul lor: tu nu îți dorești același lucru? Vrei să știi că ești iubit, vrei să fii ascultat, vrei să fii înțeles, vrei să fii apreciat? Cu siguranța că îți dorești toate aceste lucruri și atunci de ce să-i ignori doar pentru ca nu au grija zilei de mâine, doar pentru că sunt mici și nu înțeleg încă noțiunea „siguranța zilei de mâine?” De ce sa fii egoist, de ce să îi numești pe ei hoții de timp când adevăratul hot ești chiar tu? Tu, care ai o planificare deficitară, tu, care te pierzi în amănunte, tu, care îți iei mai multe pe cap decât poți duce?
Concentrează-te la birou, normează-ți munca, planifică totul, discută cu șeful când este un job de două persoane! Nu te lăsa copleșit de gânduri negative, de burnout și nu-ți numi copiii hoți de timp! Ei te iubesc și sunt hoți de zambete!

Un guest post scris de Oana.

6 răspunsuri la „Hoții de timp (guest post)”

  1. Poteci de dor

    Foarte interesant. Totuşi, de cele mai multe ori, considerăm că minutele alea „hoaţe” ne fac bine tocmai pentru că ne deconectează şi credem că astfel ne relaxăm.
    Depinde foarte mult şi de activitate.

  2. vax-albina

    Sunt curioasă ce ar face autoarea postării fără ”hoții de timp”? Inovații la locul de muncă? Cumpărături? Spa? Jocuri cu copiii?
    Degeaba o dă la-ntors ca să bage oarece chestii corecte.
    Nu am învățat nimic, nu am aflat nimic interesant. Mi-ați furat timpul.

Lasă un răspuns