Nostalgiile croitoresei
Îmi amintesc prima mea mașină de cusut. Corpul ei masiv, din lemn, ocupa un spațiu important în 
camera de lucru. Lumina cădea , caldă și blândă, peste acele ei de cusut și mă ajuta să-mi îndeplinesc visele cele mai îndrăznețe. Mașina mea de cusut era de fapt a bunicii mele. Rusească, avea o pedală imensă pe care trebuia să apăs constant pentru ca acul să se miște neîntrerupt și să coasă uniform. Nimic nu tulbura liniștea vacanțelor mele de copil decât țăcănitul acului de cusut.
Am început arta croitoriei cu rochițe pentru păpuși și haine simple pentru mine: o eșarfă sau un pantalon de vară răcoros. Bunica mă supraveghea să nu cumva să mă accidentez și îmi explica cum să folosesc mașina de cusut astfel încât hainele să fie perfect cusute și să aibă o croială impecabilă. Eram cea mai bine îmbrăcată fetiță din cartier, pentru că mâinile pricepute ale bunicii și experiența ei în croitorie și cusut, la care se adăugau ochii mei tineri și îndrăzneala puștoacei fashioniste alcătuiau o echipă formidabilă.
Dar acestea au fost alte vremuri. Bunica și mașina ei de cusut au rămas undeva în trecut, însă de neuitat. Vechea mașină de cusut, un adevărat tanc rusesc, este acum suport pentru obiecte ornamentale. Acum folosesc o masina de cusut de la Cusut si Brodat, o mașină de cusut computerizată, silențioasă, ușor de folosit, care ocupă puțin spațiu în cameră. Chiar dacă magazinele sunt pline de oferte de haine care mai de care mai interesante, încă îmi creez propriile ținute. Folosesc tipare de croitorie, tipare de broderie și multe accesorii de croitorie pentru a-mi crea rochii și fuste care atrag atenția prin originalitate și bun gust. Însă am de partea mea și tiparele vechi, folosite de bunica mea, din revista Burda. Moda a evoluat, dar baza croitoriei și bunului gust au rămas îndemânarea manuală, ochiul ager și mâna experimentată. Și, mai presus de toate acestea, o mașină de cusut ultimul răcnet pentru anii în care trăim, ani pretențioși, complicați și frumoși.
Studiez cu atenție un tipar de croitorie pentru un sacou miniatural, care va fi purtat de nepoțelul meu cu ocazia unui botez. Ca de obicei, nu vreau să mă dezmint: am ales un model sofisticat, modern în aparență și tradițional în esență, exact ca și arta croitoriei. Materialul textil este pregătit, aștept doar ochii tineri care mă vor ajuta să creez hăinuțele perfecte pentru nepoțelul meu. Alături de mine vine nepoata mea cea mare, care îmi stă alături pentru a deprinde arta croitoriei. Exact ca acum jumătate de deceniu, meseria o transmitem din generație în generație, de la bunică la nepoată, împletim vechiul cu noul, tradiționalul cu modernul, experiența cu entuziasmul tinereții, mâinile pricepute cu ochiul tânăr. Iar rezultatul ne întrece așteptările: voi avea cel mai bine îmbrăcat și cel mai frumos nepoțel din lume!
Articol scris pentru SuperBlog 2020. Sponsor: Cusut și Brodat, BroRom.