Cămăşi tradiţionale pe camasatraditionala.ro
Cui nu-i plac cămăşile tradiţionale româneşti? Mai ales atunci când sunt autentice, adică realizate din pânză de bumbac sau din pânză de cânepă crudă şi cusute şi brodate manual? Eu sunt o admiratoare a cămăşilor tradiţionale, fie ele pentru femei, bărbaţi sau copii, însă mi-aş dori să port ii tradiţionale româneşti, nu produse contrafăcute asemănătoare acestora, cusute industrial, cu motive standard.
Ei bine, nu vei găsi oriunde cămăşi şi costume populare tradiţionale româneşti autentice, tocmai pentru că modul lor de realizare şi materialele ţin mai degrabă de unicat decât de producţia în masă. Iar valoarea unei cămăşi tradiţionale sau a unui costum popular nu constă în preţ şi aspect, ci în testul durabilităţii în timp. Spre exemplu, cămăşile tradiţionale autentice sunt foarte fiabile în timp, putând fi purtate intensiv ani de-a rândul, fără urme de uzură. Ele sunt parte din patrimoniul cultural al ţării noastre şi merită apreciate, promovate şi purtate cu mândrie şi simţ de răspundere (în cazul cămăşilor tradiţionale, este recomandată spălarea manuală la 30 de grade Celsius, pentru a menaja materialul şi aţele).
Chiar dacă văd destul de rar în zona mea persoane care să poarte zilnic aceste cămăşi tradiţionale, ele au pentru mine o valoare simbolică. Le admir în timpul festivalurilor de dansuri populare, laolaltă cu încălţămintea tradiţională românească (opincile). Pe camasatraditionala.ro vei găsi nu doar ii pentru bărbaţi, femei şi copii, ci şi alte elemente 
componente ale portului tradiţional românesc: catrinţe, brâuri, fote, opinci cu talpă înaltă, opinci tradiţionale, fuste plisate, rochii tradiţionale, chimire şi şerpare. Precum am spus, nu le purtăm zilnic, ci la ocazii speciale în care ne amintim că suntem români şi că avem motive de mândrie. Din punct de vedere vizual şi estetic, strămoşii noştri au creat cămăşi tradiţionale foarte frumoase şi deosebite de cele ale naţiilor vecine, pe care le putem recunoaşte imediat într-un festival internaţional de dansuri populare, spre exemplu.
Echipa pasionată de tradiţie, cusut şi brodat manual de la camasatraditionala.ro realizează opinci cu aspect modern, pe care le putem purta zi de zi. Această încălţăminte este realizată manual din piele naturală şi poate fi cu talpă înaltă sau cu talpă joasă. Delicate şi de calitate, opincile moderne pot face parte din viaţa oricărei femei care este mândră că este româncă şi că face parte dintr-un popor care îşi preţuieşte meseriaşii. Pe lângă opinci tradiţionale cu nojiţe şi opinci cu toc, pasionaţii de tradiţie românească mai realizează şi ghete şi pantofi pentru dansuri populare, precum şi cizme din piele. Simplitatea şi calitatea sunt principalele caracteristici ale produselor realizate de ei. Pe ritmurile alerte ale dansurilor populare româneşti, încălţmintea de zi cu zi ar fi distrusă după câteva purtări. Din acest motiv, sunt necesari pantofi şi ghete de calitate, identice pentru toţi dansatorii, pentru ca spectatorul să fie acaparat de frumuseţea ritmului muzical şi gestual al dansatorilor.
Deşi admir festivalurile de artă populară şi tradiţională, nu pot să nu mă întristez când observ că vestimentaţia tradiţională românească, fie ea cu motive florale sau cu motive geometrice, pe fond alb, negru, crem sau bleu, nu sunt mai populare în viaţa de zi cu zi. Mi-ar părea rău dacă aş vedea superbele ii româneşti doar în muzee şi izolat, în zile speciale precum Ziua României. Ar trebui să apreciem munca sisifică a celor care cos şi brodează manual cămăşi, costume populare şi încălţăminte specific româneşti aşa cum o făceau pe timpuri bunicile şi străbunicile noastre, adică cu migală, cu mijloace simple, însă cu atenţie şi migală.
O mare parte din respectul pe care naţiile străine ni-l oferă este tocmai unicitatea noastră culturală şi vestimentară. Aşadar, dacă dorim să fim respectaţi atât în afara ţării, cât şi în interiorul acesteia de către minorităţile conlocuitoare (ruşi, nemţi, turci, etc), trebuie să ne respectăm noi înşine propriul fel de a fi, de a ne îmbrăca şi de a ne prezenta în faţa acestora. Globalizarea are cu siguranţă părţile ei pozitive, însă ea nu înseamnă uniformizare. Nu trebuie să ne îmbrăcăm la fel cu celelalte popoare pentru a fi o naţiune respectată, ci dimpotrivă. Prin copiii noştri şi prin exemplu personal, nu trebuie să uităm de unde provenim, de frumuseţea datinilor şi portului tradiţional, care ne diferenţiază de celelalte ţări. Chiar dacă avem nevoie de influenţe străine pentru a ne dezvolta, portul tradiţional românesc trebuie să fie pe primul loc în inimile noastre.
Nu port zilnic ie, dar vara la plaja le port peste costumul de baie. Am cateva, unele mostenite din familie, din zona Moldova.