Din făină de cozonac/ Am frământat/ O pască Băneasa/ Cu aluat

Băneasa este pentru mine sinonimă cu vechiul meşteşug al morăritului, de pe vremea când străbunii noştri duceau grâul la moară în căruţe trase de cai, pentru a-l lua înapoi măcinat şi numai bun pentru coptul pâinii, cozonacilor, plăcintelor şi prăjiturilor. Oricât de aspectuoase ar fi produsele de panificaţie gata preparate, ele nu se compară cu cele coapte acasă. Memoria gusturilor din copilărie adaugă o semnificaţie aparte, astfel încât actul de a mânca devine mai bogat şi înseamnă mai mult decât simpla potolire a foamei. Dacă ne-am rupe mai des timp pentru a prepara produsele de panificaţie tradiţionale, poate am simţi sărbătorile la fel de semnificative ca odinioară.

Îmi amintesc că de Crăciun şi de Paşte bucătăria mamei se tranforma într-un câmp de bătălie între ea, o gospodină de ocazie, şi făina din vremurile comuniste. Pe atunci se întâmpla uneori ca un cozonac să nu crească din cauza calităţii ingredientelor, de obicei făina sau drojdia. În zilele de azi avem făina Băneasa, cu care este imposibil să dai greş. Am încercat-o personal când am preparat, pentru prima dată, pască. Ador pasca şi de obicei o cumpăr gata preparată de la un magazin local. Mi se pare cel mai vesel şi delicios preparat de pe masa de Paşte, aşa că mi-am spus că ar fi timpul să mă încurajez şi să încerc şi eu să creez acea atmosferă magică de familie, tradiţie şi preparate ca la mama acasă.

Ce semnificaţie are pasca

Pasca, pe lângă faptul că este o delicioasă tartă cu brânză, are şi semnificaţie religioasă. Se spune că ea reprezintă mormântul lui Hristos, cel din care Mântuitorul a înviat în a treia zi după Sfintele Scripturi. Pasca este rotundă pentru că simbolizează cerul unde se ridică sufletele după Înviere. Împletitura de pe margine e simbolul coroanei de spini purtată de Iisus, iar aluatul cu gust dulce este recompensa sufletească pe care o primim după perioada lungă de post. Pasca trebuie preparată în ajunul Învierii, dar eu am vrut să mă asigur că ştiu să o pregătesc, aşa că am făcut câteva repetiţii. Nu mi-a fost chiar uşor, pentru că îţi trebuie atenţie şi migală să transformi multe ingrediente în pască bună, rotundă, cu cruce pe mijloc şi umplutură de brânză, dar la final m-am bucurat că am încercat.

Am ales reţeta de pască tradiţională, pentru că este preferata mea şi pentru că este cea mai apropiată de spiritul sărbătorii pascale.

Reţeta de pască tradiţională

Gătitul nu înseamnă doar amestecarea de ingrediente. Există mereu o ordine a introducerii acestora în compoziţie pentru ca reţeta să iasă aşa cum trebuie.

Etapa 1: aluatul

Făina se cerne de câteva ori pentru a fi cât mai afânată şi pentru a nu forma cocoloaşe, apoi se aşează într-un recipient şi se face o gaură în mijloc. În acea gaură se vor aşeza următoarele:

  1. drojdia amestecată bine cu o linguriţă de zahăr, o lingură de făină şi 2 linguri de lapte. Acest amestec se lasă minim 10 minute pentru a se activa
  2. laptele încălzit cu esenţele şi cu zahărul până la topirea zahărului
  3. ouăle frecate cu sarea pentru o culoare mai intensă a gălbenuşurilor

Amestecăm făina cu cele trei menţionate la punctele anterioare şi începem să frământăm aluatul. Apoi adăugăm şi untul topit, dar nu dintr-o dată, ci treptat. La final, aluatul trebuie să nu fie lipicios, pentru că va trebui să lucrăm cu el. Punem aluatul într-un bol uns cu puţin ulei, ca să nu se lipească de fundul bolului, îl acoperim complet cu un prosop şi îl punem o oră într-un loc cald, unde aluatul se va dubla ca volum.

Etapa 2: umplutura

 

Această etapă mi s-a părut cea mai simplă dintre toate. Ingredientele din foto dreapta se amestecă într-un bol şi cam asta este tot. Grişul are rolul de a absorbi umiditatea brânzei, dacă aceasta nu este suficient de bine scursă sau uscată.

Etapa 3: Modelarea aluatului

Pentru ca pasca să aibă forma tradiţională frumoasă, rotundă, cu borduri şi cruce, este necesar să împărţim aluatul care a crescut timp de o oră în trei bucăţi egale. Prima bucată o vom întinde cu sucitorul pentru a acoperi fundul tăvii rotunde în care vom da pasca la cuptor. După ce am întins aluatul atât cât trebuie, îl aşezăm pe tavă, pe hârtia de copt.

Din a doua bucată vom pregăti bordura împletită astfel: o împărţim în două bucăţi egale cărora le dăm forma unor cordoane egale ca lungime şi grosime, apoi împletim cele două cordoane rezultate. Pentru a nu da greş, măsurăm circumferinţa tăvii rotunde, care trebuie să fie de aceeaşi cu lungimea cordoanelor din aluat. Aşezăm bordura împletită pe margine, apoi punem umplutura de brânză în interior.

Din a treia bucată de aluat vom modela crucea, astfel: împărţim bucata de aluat în patru părţi, le împletim două câte două, apoi aşezăm cordoanele unul peste celălalt. Punem crucea deasupra umpluturii de brânză.

Etapa a patra: coptul

Pasca astfel modelată se pune la cuptor la foc mediu până se rumeneşte, eventual acoperită cu folie de aluminiu. După 30-40 de minute se scoate, iar după încă 30 de minute, când s-a răcit, poate fi gustată şi savurată.

Realitatea din spatele fotografiilor

Nu mi s-a părut uşor să prepar pască pentru că nu am mai lucrat niciodată cu drojdie, am preferat mereu praful de copt pentru că nu trebuie decât să-l arunc în făină ca să îşi facă treaba. Am crezut mereu că pasca şi celelalte preparate tradiţionale sunt un fel de examen de maturitate pentru o femeie sau chiar un vestigiu al trecutului, când mamele şi bunicile găteau pentru că nu se găsea nimic gata preparat. Însă nicio pască din comerţ nu se compară cu pasca Băneasa, nici ca aspect, nici ca gust. Dau vina pentru succesul meu neaşteptat pe făina de cozonac Băneasa, care creşte într-un an cât altele… niciodată! Cât despre gustul Băneasa, acesta este proaspăt, cu o textură fină, specifică tuturor bunătăţilor Băneasa.

Concluzia

Făinurile de la Băneasa, atât făina 000 Băneasa, dar mai ales făina penru cozonac Băneasa, sunt de foarte bună calitate, cresc foarte bine, dau gust bun preparatelor şi readuc în familie gustul copilăriei şi amintiri dulci, pe care ar fi păcat să nu le transmitem copiilor şi copiilor copiilor noştri.

Hristos a înviat şi poftă bună!

Sursă foto: Băneasa, prelucrare cu Canva.com.

Articol scris pentru SuperBlog Spring 2023.

Un răspuns la „Din făină de cozonac/ Am frământat/ O pască Băneasa/ Cu aluat”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *