Am scăpat de Crăciun!!!
Mă bucur că a trecut Crăciunul. Nu mă mai ridic de mult la înălțimea acestei respectabile sărbători. Văd la TV ce se așteaptă de la mine în această perioadă ca româncă neaoșă ce sunt, adică veselie, rubedenii, cadouri, colindători îmbrăcați tradițional, mâncăruri românești. Mă uit în ograda mea și văd următoarele:
– Nu a fost veselie prea mare, că am avut febra cumpărăturilor, curățeniei și gătitului. După ce am terminat am zăcut o zi cu capul sub pilotă și am fost fericită și am binecuvântat Crăciunul.
– Nici rubedenii prea multe nu am în jur, că stăm în orașe diferite iar cei care stau pe aproape sărbătoresc în alte localități. Sau amândouă. Adică stă în București dar sărbătorește în Vâlcea. În schimb, ne-am sunat și am trimis mesaje scurte.
– Nici nebunia mesajelor de Crăciun nu m-a lovit, am primit două mesaje și apeluri (însumate) și am trimis vreo cincisprezece SMS-uri. Din pură politețe. Voi relua relațiile normale utilitariste după trecerea sărbătorilor de iarnă.
– La capitolul colindători mă apucă râsu- plânsu: nu am deschis ușa nici unui colindător. Corectează-mă dacă greșesc, dar colindătorii nu sunt acele persoane care se îmbracă frumos, își învață colindele și ți-e mai mare dragul să-i primești? Au eventual o chitară sau alt instrument muzical care să-ți bucure simțul estetic? Și dacă am dreptate, ce căuta hoarda de puradei nespălați la ușa mea?
Cu toate acestea, mă bucur că am avut ce pune pe masă, că am avut bani de cadouri, că suntem sănătoși, că fiică-mea s-a plimbat prin casă îmbrăcată în spiridușul Moșului. Nu a fost un Crăciun senzațional, filmele de Crăciun au fost bunicele, aștept cu nerăbdare noul an, noi concursuri, noi dispute blogosferice.
Moșule dacă vrei un articol mai senzațional la anul, adu și matale cadouri mai consistente gen laptop, tabletă, telefon, bani…că am dulapul plin de nimicuri, zău…