Companie, stai! Pe loc repaus cu cadourile promoționale nașpa!
Batalionul de soldați mă privea uluit. Eram noul lor comandant de oști, pe nume #SuperErouToday, cu grad de general. Numai că nu arătam deloc ca un comandant. Adică nu aveam uniformă de oștean terestru, nici armă la îndemână, nici chipiu. Mă uitam la ei relaxată, de dincolo de ochelarii mei inscripționați, având la subraț o agendă personalizată cu foi din piatră. Pe spate purtam un rucsac cu încărcare solară pentru gadgeturile mele ultramoderne și subțiri, pe care scria UM447799. La încheietură aveam o brățară de argint gravată cu numele companiei, dotată și cu GPS, în caz că mă pierdeam pe front sau mă rog, pe traseul extrem de complicat dintre cantină, sala de ședințe, birou și ieșirea din unitate.
Mă uitam la ei cu părere de rău. Bieții soldați nu avuseseră parte de o viață prea plăcută înaintea mea. Agenții mei secreți le scotociseră camerele și în afară de câteva pixuri personalizate, agende imprimate cu UM447799 și o amărâtă de pelerină de ploaie, nu găsiseră niciun obiect personalizat mai de Doamne-ajută. Era sărăcie maximă în rândul lor. Bucătăria era dotată ca acum câteva decenii: oale, crătiți, aragaz și butelie. În dormitoare se făcea curățenie cu mătura și mopul, plus câteva periuțe de dinți pentru detalii. Nu găsiseră pe nicăieri măcar un grill, un storcător de fructe, un aspirator sau un stick. Cum să aibă chef de muncă bieții soldați, dacă trăiau în așa o penurie de obiecte promoționale?
În jurul lor nu era nimic inscripționat cu numele unității militare, cu steagul și emblema României sau cu mesaje motivaționale anti-inamic. Păi în asemenea condiții, normal că soldații mei arătau: prost hrăniți, neîngrijiți, dușmănoși, nemotivați și gata să se certe pentru ultima înghițitură de vin vărsat cumpărat de la magazinul din colț. Am comandat electronice și electrocasnice de ultimă generație de pe todayadvertising.ro și le-am inscripționat cu mesaje motivaționale. Voiam ca soldații mei să mănânce mai bine, să arate mai îngrijiți și să trăiască într-un mediu mai curat. Apoi m-am gândit la condiția lor fizică. Era clar că aveau nevoie de sport, așa că am comandat promoționale cu tematici sportive.
Știam foarte bine ce obiecte să aleg pentru a ridica nivelul de trai și nivelul motivațional al soldaților mei, dar cea mai dificilă treabă a fost să găsesc câteva mesaje personalizate. Voiam să le trezesc patriotismul și spiritul combativ și, la o adică, să mă pot baza pe ei atât pe frontul de război, cât și în viața de garnizoană. Așadar, am comandat următoarele obiecte promoționale, respectiv mesaje personalizate:
- storcătoare de fructe pentru fiecare soldat, ca să-i văd roșii în obraji, nu anemici și trași la față
- aparate de tuns pentru fiecare dintre ei, pentru că o freză nouă înseamnă o stare de spirit mai bună
- un aspirator pentru fiecare dormitor, ca să evităm mirosurile neplăcute și firimiturile împrăștiate peste tot
- mingi de fotbal, pentru că sportul înseamnă sănătate, spirit de competiție și victorie
- tricouri și pantaloni noi, pentru petrecerea timpului liber într-un mod relaxat, dar care să le reamintească de misiunea importantă pe care o au.
- și multe altele, despre care voi scrie altă dată.
S-au bucurat, ce aș putea spune. Apoi au început să le folosească și se vedeau multe schimbări în bine. Deveniseră mai veseli, mai disciplinați, mai sportivi și mai bine hrăniți. Așa că, la sfârșitul mandatului meu de comandant de oști, am primit la rândul meu un premiu inscripționat: pentru cel mai tare comandant de oști. Să ne trăiți 100 de ani!
Articol scris pentru Spring SuperBlog 2020, sponsor: Today Advertising
Un răspuns la „Companie, stai! Pe loc repaus cu cadourile promoționale nașpa!”