Sicrie din hârtie pentru microbi cu afazie
Microbul-Șef era îngrijorat. Foarte îngrijorat. Fiind un microb- mutant cu rezistență sporită, auzea și înțelegea vorbele oamenilor, având astfel acces la ultimile știri din lumea acestora.
Și știrile erau dezastruoase. La suprafața pământului, departe de sediul Microbului- Șef, microbii erau exterminați fără drept de apel. Cohorte de sicrie din hârtie soseau, duse în spate de microbi cu mutre funerare, și erau așezate asemenea unor trofee chiar în fața Microbului- Șef. Înțepeniți, cu fețele rigide, microbii răposați aveau imprimate pe trăsăturile lor simpatice sentimentul groazei și uluirii. Cu siguranță, avuseseră o moarte cumplită!
Microbi de toate felurile- E-Coli, Salmonelle, Stafiloccoci, viruși aviari, porcini și canini, hepatite pe numele lor A, B sau C, alături de alte tipologii- făcuseră toți roată în jurul Microbului- Șef pentru a delibera situația în care se aflau. În mai puțin de o lună, numărul lor se înjumătățise.
– Dragi tovarăși și pretini, începu Microbul- Șef să gesticuleze (reamintesc că majoritatea microbilor erau surzi și că limbajul vorbit ar fi fost complet inutil), sunt necesare măsuri de urgență! Suntem în mare pericol și trebuie să investigăm cauzele acestui dezastru microbiologic! Să iasă în față Detectivul- Șef!
Dintre rânduri țâșni un E- Coli burtos, cu ADN modificat, mult mai rezistent decât al unui E- Coli obișnuit. Fără niciun cuvânt, Detectivul începu să mișune printre sicriele din hârtie pentru a studia trupurile răposaților. Antenele sale implantate mișunau peste tot și din când în când scotea câte un Ah, sau Hmmmm, sau chiar Oooo…, pe care doar un grup select de microbi le auzea. La fiecare sunet scos de Detectivul- Șef, Microbul- Șef se cutremura înfiorat, iar câțiva microbi obisnuiți piereau de frică. Investigația dură câteva zeci de minute și suspansul crescuse în proporție geometrică.
– Da, m-am lămurit, începu să vorbească Detectivul- Șef.
Ceilalți microbi dotați cu simțul auzului începură să tușească discret în prosoape pliate albe și pufoase.
– În primul rând, am identificat mai mulți producători de hârtie igienică. Însă toți au același scop: de a ne extermina complet și definitiv.
Detectivul-Sef făcu o pauză impozantă și privi în jur, măsurând din ochi spaima întipărită pe figurile microbilor.
– Se pare că s-au coalizat cu toții împotriva noastră, tovarăși. Microbii noștri au murit eroic pe prosoape de hârtie, pe bucăți de hârtie igienică sau pe prosoape pliate din hârtie. Analizând compoziția cadavrelor, am identificat mai multe urme de produse de igienă și curățenie. Au murit în acțiune, sărmanii, neștiind că hârtia este neprielnică unei vieți îndelungate pentru noi, microbii. Hârtia, dragii mei, este acum inamicul numărul 1 al microbilor. Dacă prosoapele textile ne sunt prietene, dacă uscătoarele de mâini cu aer cald sau rece ne ajută să ne înmulțim, cu hârtia am încurcat-o. Hârtia absoarbe apa cât ai zice Salmonella, și noi, microbii, dacă nu avem apă, murim.
Microbul- Șef era în sfârșit relaxat. Știa de mult că zilele microbilor din România erau numărate, dar se bucura că, în sfârșit, aflase cauza microbicidului. Hârtia în toate formele ei: igienică, prosoape de mâini, batiste de unică folosință. Hârtia era începutul sfârșitului.
Microbul- Șef se strecură subtil prin vânzoleala creată și o porni la drum. Auzise el că exista undeva departe o țară atât de săracă și bolnavă, cu virusuri atât de puternice și letale, încât nu-și bătea nimeni capul cu un microb bătrân și neajutorat. Acolo oamenii nu auziseră că hârtia ucide bacteria, că prosoapele din textile sunt un fel de Rai pentru microbi și că uscătoarele de mâini cu aer rece sau cald sunt o rampă de lansare pentru microorganisme nocive. Pentru că în țara aceea oamenii erau la fel de surzi ca microbii pe care îi lăsa acum în urmă.
Articol scris pentru SuperBlog 2014.