Bolile sufletului devin bolile trupului?
Am avut o experienţă interesantă zilele trecute. O tuse înnecăcioasă care persista de vreo două săptămâni, tratată tot de atâta timp fără nicio ameliorare, a trecut aproape complet după ce am conştientizat că am probleme de exprimare. Că nu mă mai fac auzită. Că îmi suprim singură trăirile reale şi gândurile rebele. Și după un plâns pe măsură.
Ştiam de mult că există o legătură între bolile trupului şi suferinţele psihologice. Astfel, persoanele nervoase se îmbolnăvesc de inimă, persoanele melancolice suferă de constipație sau mai grav de cancer, boala tristeții, persoanele deprimate de obezitate, etc.
Problema este ce ne facem atunci când ne dăm seama de problemă, dar nu avem dorinţa de a ne vindeca. Cred că atunci apare într-adevăr boala.