Delicat

E un mister cum de unele fiinte pot fi atat de delicate. Intr-o lume dominata de forta, brutalitate si violenta, apare uneori cate o faptura inuman de delicata. Fapturi lungi, prelungi, cu oase subtiri, cu glas abia auzit, care par uneori prea imperative and vocifereaza. Apoi le vezi dandu-se la o parte din calea celor mai mici, pentru a-i lasa sa manance din portia lor. Delicat.

Prefera retragerea in fata conflictelor. Traiesc mai mult in tacere, inchid ochii cu intelepciune si mediteaza asupra unor lucruri numai de ele simtite. Ucid, distrug, perturba, dar o fac in stilul lor propriu, care te fac sa le admiri. Pentru ca si atunci cand ucid, o fac cu stil, cu gratie, suscitand respect si admiratie. Cand ucid, o fac atat de inteligent, incat nu poti sa nu le admiri. Trec bariere aparent de netrecut, desfereca portite legate cu mijloace proprii, fara a apela la alte forte. Ucid independent, folosindu-si doar agilitatea.

Se misca neauzite, gratios, aproape nevazute. Nici nu le vezi frumusetea daca nu le urmaresti anume cu privirea. Au ochi mari, rotunzi, te privesc de dincolo de ei, urca si coboara pasind atat de usor, atat de elastic, de parca s-ar misca pe scena unui spectacol de balet. Frumusetea lor ma tine la distanta iubitoare. N-am mai vazut atata delicatete si niciodata nu am vrut mai mult sa seman cuiva.

Intr-o lume agitata, zgomotoasa si brutala, ea trece pe nevazute, tacuta, pasind mereu pe moale, cu piciorul ei lung, subtire si sigur. Priveste lumea cu ochii aceia care, atunci cand se inchid, fac lumea sa taca. Traieste cu te miri ce, cu atat de putin. Ocupa un loc mic in spatiu, se deplaseaza pe rute inguste, tace si nu provoaca. E acolo, si nimeni nu stie de ea, caci nimeni nu vorbeste despre ea. Ce ar fi de spus? E oaza de o delicata frumusete in care ne retragem atunci cand lumea trece prin noi de parca nu am exista.

FB IMG 1559572506683 - Delicat

2 răspunsuri la „Delicat”

Lasă un răspuns